Meteora este al doilea mare şi important centru monastic ortodox al Greciei, după Sfântul Munte Athos.
Complexul se află în centrul ţării, unde râul Pinios izvorăşte din canioanele Pindus şi se revarsă spre câmpia Tesaliei.
Meteora este caracterizată de formaţiuni stâncoase uriaşe, roci gigantice sculptate de timp într-o varietate de forme. Stalagmitele grii ce se ridică spre ceruri, parcă sunt darurile naturii către cei pioşi ce au ales singuratatea şi o viaţă de veneraţie religioasă.
Însă cel mai surprinzător aspect al Meteorei sunt mănăstirile situate în vârful acestor stânci. Cu galeriile lor de lemn şi cu acoperişurile cu cornişă, mănăstirile încoronează aceste roci gigantice.
Mănăstirile, dintre care 5 de călugări şi una de maici, sunt construite pe piscurile stâncoase, la peste 300 m deasupra văii râului Pinios, fiind înconjurate de hău. Peisajul sălbatic pare rupt de realitate, iar din acest loc, parcă pleci purificat şi încărcat de energie pozitivă.
Aici au existat mult mai multe mănăstiri, dar dintre toate doar cele şase mai sunt locuite, celelalte fiind în ruină.
Cele şase mănăstiri sunt: Mănăstirea Marele Meteor (cu hramul Schimbarea la faţă), Mănăstirea Varlaam, Mănăstirea Sfânta Treime, Mănăstirea Roussanou, Mănăstirea Sfântul Ştefan (singura mănăstire de maici din ansamblu) şi Mănăstirea Sfântul Nicolae Anapafsas, fiecare dintre ele fiind locuită de mai puţin de 10 persoane.
Din păcate eu nu am vizitat decât trei dintre aceste mănăstiri şi anume: Marele Meteor, Sfântul Ştefan şi Rousanou (se citeşte "Rusanu").
Dacă vreţi să vizitaţi aceste mănăstiri trebuie să cunoaşteţi încă de la început câteva reguli la care locuitorii acestor lăcaşuri de cult ţin foarte mult:
1. Bărbaţii nu au voie în pantaloni scurţi (pot să fie trei sferturi);
2. Femeile trebuie să poarte fuste lungi, iar umerii trebuie să fie acoperiţi (adică să nu poarte bluze fără bretele). Aşa că este bine să aveţi la voi o fustă şi un batic/eşarfă pentru a vă acoperii;
3. Cea mai importantă regulă este aceea de a nu fotografia sau filma călugării şi măicuţele. Acest lucru este strict interzis. Puteţi face în rest poze la orice.
4. Să respectaţi zonele în care accesul turiştilor este interzis.
Nu sunt nişte reguli foarte drastice, mi se par chiar normale pentru o aşezare de cult.
Eu am fost acolo într-o excursie organizată şi în momentul când am plătit biletele ni s-au explicat de către personalul agenţiei aceste reguli.
Fiind foarte cald afară şi mergând şi cu autocarul până acolo, mi-am luat pe mine pantaloni scurţi dar am avut la mine o fustă lungă (pe care mama prietenului meu mi-a împrumutat-o) şi pe care am tras-o peste pantaloni când am ajuns la destinaţie. Nu a mai foat nevoie să îmi iau batic pentru că am avut un un top cu bretele late.
Din păcate nu mai ştiu cât am plătit pentru excursie, dar intrarea la mănăstiri costă câţiva euro de persoană pentru fiecare mănăstire.
Dacă vă ţin picioarele şi forţele (pentru că o să aveţi de urcat foarte multe trepte) le puteţi vizita pe toate. În pachetul nostru nu au fost incluse decât trei dintre mănăstiri.
Mai multe informaţii despre mănăstirile din acest complex găsiţi AICI.
Iar acum am să vă arăt şi câteva poze pe care le-am făcut acolo.
Mănăstirea Marele Meteor:
Mănăstirea Sfântul Ştefan:
Mănăstirea Sfânta Treime:
Mănăstirea Sfântul Nicolae
Mănăstirea Varlaam:
Mănăstirea Roussanou (din păcate aici mi s-a descărcat aparatul foto aşa că vă arăt o poză luată de pe Google Images):
Peisajul impresionant al Meterorei:
În drum spre Meteroa:
Accesul la mănăstiri se face pe scări:
Foarte aproape de Meteora există câteva magazine de unde puteţi cumpăra icoane, tămâie, candele şi alte suveniruri:
Şi câteva poze cu mine:
Sper că v-a plăcut şi că v-am trezint interesul pentru aceste mănăstiri, pentru că merită vizitate. Peisajul este spectaculos iar starea care te cuprinde atunci când eşti acolo este de nedescris.
Vă doresc să aveţi o zi frumoasă în continuare. Vă pupic.
